IQ-ul și sănătatea mintală s-ar îmbunătăți la copiii care joacă jocuri video, arată cel mai recent studiu
Părinții își fac adesea griji cu privire la impactul nociv al jocurilor video asupra copiilor lor, de la sănătatea mintală și problemele sociale până la lipsa exercițiilor fizice. Cu toate acestea, cel mai recent studiu arată că juniorii care joacă jocuri video ar avea de câștigat.
Un nou studiu efectuat în America ce a fost publicat în JAMA Network Open arată că pot exista și beneficii cognitive asociate cu populara modalitate de relaxare și distracție. Autorul principal, Bader Chaarani, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Vermont, a declarat pentru AFP că a fost în mod natural atras de subiect, în calitate de jucător pasionat, cu experiență în neuroimagini.
Cercetările anterioare s-au concentrat pe efectele dăunătoare, legând jocurile cu depresia și agresivitatea crescută. Aceste studii au fost însă limitate de numărul lor relativ mic de participanți, în special de cei care implică imagistica creierului, a spus Charaani.
Pentru noua cercetare, Chaarani și colegii săi au analizat datele din studiul amplu și în curs de desfășurare a dezvoltării cognitive a creierului în adolescență (ABCD), care este finanțat de National Institutes of Health. Ei au analizat răspunsurile la sondaj, rezultatele testelor cognitive și imaginile creierului de la aproximativ 2.000 de copii de nouă și zece ani, care au fost împărțiți în două grupuri: cei care nu au jucat niciodată jocuri și cei care au jucat trei ore sau mai mult pe zi.
Acest prag a fost ales deoarece depășește regulile Academiei Americane de Pediatrie privind timpul petrecut în fața ecranului de una sau două ore de jocuri video. Fiecare grup a fost evaluat în două sarcini, astfel că primul a implicat vizionarea unor săgeți îndreptate spre stânga sau dreapta, copiii fiind rugați să apese la stânga sau la dreapta cât de repede au putut.
Copiii care joacă jocuri video ar putea avea beneficii cognitive
De asemenea, li s-a spus să nu apese nimic dacă văd un semnal de „stop”, pentru a măsura cât de bine își pot controla impulsurile. În a doua sarcină, li s-au arătat fețele oamenilor și apoi au fost întrebați dacă o imagine ulterioară afișată mai târziu se potrivea sau nu, într-un test al memoriei lor de lucru.
După ce a folosit metode statistice pentru a controla variabilele care ar putea denatura rezultatele, cum ar fi venitul parental, IQ-ul și simptomele de sănătate mintală, echipa a descoperit că jucătorii video au avut rezultate constant mai bune la ambele sarcini.
Pe măsură ce au îndeplinit sarcinile, creierul copiilor a fost scanat folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Creierul jucătorilor video a arătat mai multă activitate în regiunile asociate cu atenția și memoria.
„Rezultatele ridică posibilitatea intrigantă ca jocurile video să ofere o experiență de antrenament cognitiv cu efecte neurocognitive măsurabile”, au concluzionat autorii în lucrarea lor.
Momentan, nu este cunoscut faptul dacă petrecerea mai multor ore în fața unui joc video vine la pachet cu o performanță cognitivă mai mare, după cum a afirmat Chaarani. Echipa speră să obțină un răspuns mai clar pe măsură ce studiul continuă și se analizează din aceiași copii însă la vârste mai mari.
Acest lucru va ajuta, de asemenea, la excluderea altor factori potențiali în joc, cum ar fi mediul de acasă al copiilor, exercițiile fizice și calitatea somnului. Studiile viitoare ar putea beneficia și de recunoașterea tipului de joc la care copiii răspund mai bine, chiar dacă la vârsta de 10 ani, aceștia preferă jocuri de acțiune precum Fortnite sau Assassin’s Creed.